25 C
Bucuresti
vineri, august 18, 2017
Mi-am găsit caietele ascunse într-un colț în sufragerie. Deși le-a strâns din dulăpiorul unde mi le-am aruncat toată copilăria și adolescența, mama nu a putut să le arunce, așa că le-a legat cu ață gri și le-a pus lângă mobilă. Le-am desfăcut cu grijă și am prins între degete un caiet mic, cu un fluture desenat cu pixul pe...
Acum câteva zile nu aveam semnal la telefon într-un tren cu vagoane albastre. Ca de obicei, stăteam pe un scaun care nu îmi aparținea, pentru că în cele câteva dăți în care am călătorit cu trenul am avut ghinionul să nimeresc pe locul cel mai îndepărtat de geam. Ca un copil curios, ochii mei trebuiau să stea ațintiți pe...
Era 10 dimineața iar în troleu mirosea a transpirație. Când o doamnă cu sacou bej a încercat să crape puțin fereastra, poate-poate intra puțin aer curat și nu murea nimeni gazat, o bătrânică a urlat că îi e frig. Era îmbrăcată bine, într-o geacă groasă, neagră în plină dimineață caldă de mai. După ce am trecut de două stații,...
Prima dată când mi-am dat seama că ar trebui să îmi pese de cum arăt a fost la final de generală, când adolescența m-a lovit din plin și deja se făcea o oarecare selecție naturală între oamenii de vârsta mea. Niciodată până atunci nu mi-a păsat de mărimea blugilor, nici acum nu știu cât purtam, mâncam orice îmi plăcea...
Toată viața am depins de oameni. Nu știu dacă din frica de a înfrunta singură monstrul numit societate sau din comoditatea pe care o simt când mă ascund în umbra părinților și a prietenilor. Am fost mereu omul care prinde curaj când simte o altă persoană lângă el, care să-l susțină și să-i reamintească de calitățile și viziunile lui....
Ciau! Este deja al patrulea articol pe care îl încep. Nu am știut despre ce să scriu multe zile și tot dădeam vina pe insipirație, încercând să scap cumva de scris. Nu am fugit niciodată de carnețelul meu cu idei, de foaia albă din word sau de cuvinte, dar presupun că mi-am pierdut muza puțin. S-a rătăcit undeva, pe acasă,...
Zilele trecute am intrat în camera unui artist și m-am simțit ca un copil care vede pentru prima dată o jucărie. Duhnea a vopsea și parfum, iar șevaletul din fața geamului ținea în brațe o pânză 80/80 cu o femeie de culoare pierdută într-o gaură neagră. ,,Fiecare vede ce vrea în pictură. Asta înseamnă artă.'' De la  pânze mici, ilustrând...
Trăim o perioadă interesantă a omenirii. Ne transferăm din ce în ce mai mult lumea în spațiul virtual, în special în rețelele de socializare. Profilul personal de pe facebook ne devine un alter ego, uneori mai curajos și mai diferit decât versiunea originală, iar asta nu este decât o consecință normală a dorinței de a fi mereu mai buni,...
  Ciau! :) Astăzi, după ce am stricat duşul şi m-am îmbrăcat din cap până în picioare în negru, fără să scot măcar o mână pe geam, să observ şi eu cum se topeşte de la căldură, am plecat la Balkanik Festival. Nu am mers niciodată la un festival până acum, aşa că am avut destul de multe emoţii, care au...
Ciau! :) Astăzi m-am trezit devreme ca să pot asista la o ceremonie de deschidere plictisitoare, din care nu am înţeles mai nimic. M-au scos din starea de contemplare profundă doar pocniturile de la tuburile de confetti şi m-am întrebat de ce nu am avut şi eu parte de o ploaie de steluţe roz şi galbene când am început primul...

FOLLOW ME

128FaniÎmi place
270CititoriConectați-vă