28.5 C
Bucuresti
Thursday, April 26, 2018
Zilele trecute aveam căștile în urechi și o eșarfă cu flori roșii legată în jurul gâtului. Cu muzica dată la un volum modest, pentru că nu-mi place să-i deranjez pe ceilalți, am simțit o atingere străină pe piciorul stâng. Mi-am întors privirea ca să zăresc doi ochi pierduți și o gură fără dinți. Mâna lui mică și murdară își...
Ceasul de 6:30 m-a găsit trează. După un mic leşin în sala de aerobic, corpul meu nu s-a putut calma întreaga noapte. Zvâcnea brusc şi urla de o durere care se intensifica după fiecare oră care trecea. Nu am mai alergat spre RATB, ca de obicei, ci am urcat liniştită în troleibuzul care a ajuns în stație după 15...
Eram genul de copil care abia aștepta să meargă la școală și să cânte ,,Pe vaporul clasei I”, melodie pe care o învățase deja din grădiniță. Zburdam în curtea școlii, cu ștrampi groși albi, cu șorțuleț albastru și două funde în moțul capului. Cu un buchet de flori mai mare decât mine mi-am întâmpinat învățătoarea, o femeie înaltă cu...
Zilele trecute am intrat în camera unui artist și m-am simțit ca un copil care vede pentru prima dată o jucărie. Duhnea a vopsea și parfum, iar șevaletul din fața geamului ținea în brațe o pânză 80/80 cu o femeie de culoare pierdută într-o gaură neagră. ,,Fiecare vede ce vrea în pictură. Asta înseamnă artă.'' De la  pânze mici, ilustrând...
Îi vedem zilnic, fie ninsoare, fie caniculă, fie cea mai de temut furtună. Stau în colțurile străzilor, prăbușiți dramatic lângă ziduri sau cu capul aplecat și întind spre tine o palmă plină de bătături. Hainele lor sunt, de cele mai multe ori, murdare, ponosite și foarte groase, indiferent de anotimp. Vara nu poartă încălțăminte, iar iarna își vâră picioarele...
Ciau! :) Astăzi m-am trezit devreme ca să pot asista la o ceremonie de deschidere plictisitoare, din care nu am înţeles mai nimic. M-au scos din starea de contemplare profundă doar pocniturile de la tuburile de confetti şi m-am întrebat de ce nu am avut şi eu parte de o ploaie de steluţe roz şi galbene când am început primul...

Echilibru.

Astăzi am fost la un interviu și am dat-o în bară. Într-un birou mic dintr-o casă renovată, înconjurată de tineri cu laptopuri scumpe și șosete colorate, am simțit că mă prăbușesc. Nu am putut deschide gura, mintea mi s-a golit, iar corpul meu se bâțâia enervant pe scaun. Înainte. Înapoi. Ca bătăile de ceas puternice în ultima cameră din...
Toată viața am depins de oameni. Nu știu dacă din frica de a înfrunta singură monstrul numit societate sau din comoditatea pe care o simt când mă ascund în umbra părinților și a prietenilor. Am fost mereu omul care prinde curaj când simte o altă persoană lângă el, care să-l susțină și să-i reamintească de calitățile și viziunile lui....

Primul interviu.

Ciau! :) Zilele astea am tot dat mail-uri unor oameni pe care trebuie să-i întâlnesc. Panică. De fiecare dată când mă trezesc faţă în faţă cu o persoană necunoscută încep să mă eschivez şi să mă gândesc la orice altceva în afară de lucrurile pe care trebuie să le discut. (Deşi pregătesc liste întregi cu întrebări, eventuale improvizaţii, încep să-mi fac...
Prima dată când mi-am dat seama că ar trebui să îmi pese de cum arăt a fost la final de generală, când adolescența m-a lovit din plin și deja se făcea o oarecare selecție naturală între oamenii de vârsta mea. Niciodată până atunci nu mi-a păsat de mărimea blugilor, nici acum nu știu cât purtam, mâncam orice îmi plăcea...