7 C
Bucuresti
vineri, noiembrie 24, 2017
Trăim o perioadă interesantă a omenirii. Ne transferăm din ce în ce mai mult lumea în spațiul virtual, în special în rețelele de socializare. Profilul personal de pe facebook ne devine un alter ego, uneori mai curajos și mai diferit decât versiunea originală, iar asta nu este decât o consecință normală a dorinței de a fi mereu mai buni,...
Mi-am găsit caietele ascunse într-un colț în sufragerie. Deși le-a strâns din dulăpiorul unde mi le-am aruncat toată copilăria și adolescența, mama nu a putut să le arunce, așa că le-a legat cu ață gri și le-a pus lângă mobilă. Le-am desfăcut cu grijă și am prins între degete un caiet mic, cu un fluture desenat cu pixul pe...
Mereu am crezut că sunt păcătoasă. Nu am o familie religioasă, iar tatăl meu mi-a zis mereu să fiu aerisită la minte și să îmi pun întrebări. Mi-a spus că m-a botezat în religia creștină, dar că pot oricând să aleg altă cale. Bunica mea nu înțelege nici acum de ce trebuie să plătească atâția bani bisericii, iar mama...
Zilele trecute aveam căștile în urechi și o eșarfă cu flori roșii legată în jurul gâtului. Cu muzica dată la un volum modest, pentru că nu-mi place să-i deranjez pe ceilalți, am simțit o atingere străină pe piciorul stâng. Mi-am întors privirea ca să zăresc doi ochi pierduți și o gură fără dinți. Mâna lui mică și murdară își...

Apucă frâiele, omule!

Toată viața am depins de oameni. Nu știu dacă din frica de a înfrunta singură monstrul numit societate sau din comoditatea pe care o simt când mă ascund în umbra părinților și a prietenilor. Am fost mereu omul care prinde curaj când simte o altă persoană lângă el, care să-l susțină și să-i reamintească de calitățile și viziunile lui....
Am iubit un băiat. Mi se tăia respirația de fiecare dată când îl vedeam și nu puteam scoate niciun cuvânt, chiar daca voiam să strig în gura mare tot ce îmi trecea prin minte. Îl urmăream în tăcere și visam cu ochii deschiși povești imposibile. Ziua în care mi-a zâmbit este încă proaspătă în memoria mea, chiar dacă anii...

Ne facem lumea.

Ceasul de 6:30 m-a găsit trează. După un mic leşin în sala de aerobic, corpul meu nu s-a putut calma întreaga noapte. Zvâcnea brusc şi urla de o durere care se intensifica după fiecare oră care trecea. Nu am mai alergat spre RATB, ca de obicei, ci am urcat liniştită în troleibuzul care a ajuns în stație după 15...

Cunosc o femeie.

Cunosc o femeie care își cumpără blugi largi și bea trei cești de cafea pe zi. Întotdeauna cât mai amară și mereu alături de cineva. Își vopsește părul periodic și încearcă tot felul de nuanțe, pentru a ajunge mereu să se plângă că nu i se potrivește nimic, dar trebuie să acopere firele albe. A încercat de multe ori...

Cu căștile pe cap.

Îi vedem zilnic, fie ninsoare, fie caniculă, fie cea mai de temut furtună. Stau în colțurile străzilor, prăbușiți dramatic lângă ziduri sau cu capul aplecat și întind spre tine o palmă plină de bătături. Hainele lor sunt, de cele mai multe ori, murdare, ponosite și foarte groase, indiferent de anotimp. Vara nu poartă încălțăminte, iar iarna își vâră picioarele...

Hai să pictăm ciori!

Zilele trecute am intrat în camera unui artist și m-am simțit ca un copil care vede pentru prima dată o jucărie. Duhnea a vopsea și parfum, iar șevaletul din fața geamului ținea în brațe o pânză 80/80 cu o femeie de culoare pierdută într-o gaură neagră. ,,Fiecare vede ce vrea în pictură. Asta înseamnă artă.'' De la  pânze mici, ilustrând...

FOLLOW ME

135FaniÎmi place
316CititoriConectați-vă